Meik Wiking este directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga și cred că are cea mai faină meserie din lume, să determine ceea ce aduce bunăstarea oamenilor cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții. De altfel şi numele primului său volum: „Mica Enciclopedie Hygge. Rețeta daneză a fericirii” este în strânsă legătură şi cu alegerea sa de a fonda sediul central în Danemarca. O alegere nicidecum întâmplătoare, Danemarca numărându-se în mod consecvent în statistici ca fiind una dintre cele mai fericite țări din lume.
Hygge este un termen de origine norvegiană care înseamnă la modul general “stare de bine”. Preluat în daneză acest termen a fost asociat mai mult cu o serie de stări sau elemente care să aline, să consoleze sau să mângâie pentru a genera o dispoziție sau stare sufletească confortabilă. Desigur, danezii nu sunt singurii care știu să se bucure de tihnă sau de o companie agreabilă în fața unui șemineu la un vin fiert. Termenul există în mai multe limbi: “gezelligheid” în olandeză, “gemuetlichkeit” în germană, „hominess” în engleză. Chiar și în română am găsit o carte scrisă despre același concept, iar termenul ales a fost cel de “biniște”, vezi “Cărticica de biniște” a celor de la Storia.
Indiferent cum alegem însă să traducem acest termen, Meik Wiking ne oferă prin volumul său câteva elemente nu doar pentru a cunoaște la nivel teoretic termenul de “Hygge”, ci și pentru a îl experimenta. O lumină mai slabă aproape de 1800 de kelvini sau lumânările, după spusele autorului, par să fie asociate în mental cu razele calde ale soarelui și să ajute pentru a realiza un colțișor intim gândurilor noastre pozitive, în timp ce tuburile fluorescente par să fie mai degrabă asociate cu obiecte de tortură, care să genereze ticuri nervoase. Apropierea de un mediu cât mai natural este dată și de sfatul de a închide telefonul, atunci când ne angajam într-o activitate sau conversație. Mindfulnessul fiind de altfel nu doar un element de bun simț ci și o metodă de recunoștință pentru modul în care alegem să ne petrecem timpul. Construirea unor relații durabile, consecvente, strânsa legătură a unor prietenii vechi, de încredere este de asemenea de mare ajutor pentru o stare de echilibru și de siguranță. De altfel poveștile comune care încep cu “mai ții minte când” sunt inițiatoare ale unui timp de calitate. Delectarea cu bomboane, prăjituri, popcorn, ciocolată par să fie si ele ingredientele fericirii alături de un adăpost construit utilitar după preferințele noastre personale.
Acest volum este construit în jurul întrebării: “Ce asociază danezii cu Hygge?”. Iar răspunsurile cred că vor fi rapid validate și de către cititori: băuturile fierbinți (cu precădere în anotimpurile reci), lumânările, șemineele, jocurile de societate, muzica, vacanța, gătitul împreună, cărțile, zilele de Duminică, vremea furtunoasă, aniversările care pot fi ocazia potrivită de a pune bazelor unor amintiri cu prietenii sau familia, animalele de companie, plantele, sportul sau chiar jocurile pe calculator. Aceste activități activează substanța de semnal a plăcerii numită dopamină și cel mai adesea sunt stocate în cortexul cerebral pentru a nu fi uitate, generând de multe ori și dependența care asigură supraviețuirea speciei. Hygge înseamnă de altfel și când să știm să ne oprim, o durere de stomac neaducând tocmai o stare de confort.
Îmbrăcămintea la danezi este după cum probabil vă așteptați neoficială, rar fiind cazurile în care să găsim pe cineva îmbrăcat la patru ace. Cu cât mai comod cu atât mai bine, iar din garderobă nu lipsesc fularele, șosetele călduroase, hainele suprapuse de culoare neagră sau voluminoase.
În ceea ce privește casa, pe lângă capitolul șase din acest volum, Meik Wiking a dedicat home designului danez și o a doua carte care se numește: „Hygge Home. Cum să-ți transformi casa într-un cămin fericit” și pe care recunosc că de asemenea am citit-o cu aceeși curiozitate. Casele danezilor semănă cel mai adesea cu paginile unui catalog de design interior. Obsesia pentru locuință fiind alimentată de ideea căminului, ca fiind un spațiu al vieții sociale. Barurile, cafenele, restaurantele au un preț destul de ridicat, iar șapte din zece danezi spun că acasă se simt mult mai hygge. Citind volumul veți găsi desigur mai multe detalii despre necesitatea obiectelor din lemn sau ceramică, a texturilor sau despre alegerea păturilor și pernelor potrivte pentru a spori confortul căminului.
O a doua partea a volumului este dedicată Hygge-ului în afara casei. Declanșatorii de hygge fiind compania, natura, un birou atent aranjat la office, luna Decembrie și Crăciunul cu toate târgurile aferente, mersul la ski, drumețiile, weekendurile la cabană, pregătirea de socată și solstițiile de vară, focul de tabără, perseidele (cui nu-i place o noapte în care să privească de pe o pătură la stele) sau picnicurile.
Dacă Meik Wiking, încearcă să răspundă prin natura meseriei sale de ce unii oameni sunt mai fericiți decât alții, hygge este cu siguranță un termen care oferă un răspuns prin dimensiunea noastră afectivă sau hedonistă. Dacă vă întrebaţi adesea: Oare am râs azi? Oare sunt fericit? Oare sunt iubit? Iar balanţa înclină spre nu, acest volum poate oferi câteva soluţii despre acele lucruri subiective care ne țin la distanță de un confort emoțional.
