După ce am văzut videoclipul lui Alex Cozma (a.k.a Atenție, cad mere!) de pe Youtube, în care descrie Biserica Trei Ierarhi ca având un design exterior glazurat de cei mai buni “tortieri” adică “bucătari” din oraș mi-am spus că n-am cum să ratez Iașul. Unde mai găsesc eu un oraș atât de dulce a la Hansel și Gretel? Glumesc, în mod clar nu d-asta am plecat prin Moldova, dar m-a amuzat teribil plimbarea lui și-o recomand oricui își dorește să ajungă pentru prima oară acolo.
Obiective turistice în Iași- Top 10 locuri de văzut
Recomandare ziua 1
Prima vizită aș spune că trebuie să fie la Palatul Culturii (1). În baza unui bilet de 40 de Ron se obține acces la 4 muzee: Muzeul Etnografic, Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă și Muzeul de Științe și Tehnici “Ștefan Procopiu”. Cel din urmă fiind și preferatul meu. Prin ce m-a convins? Printr-o scurtă istorie a cutiuțelor muzicale, a aparatelor foto, cinematografice, contabile ș.a.m.d. Desigur, muzeele pot fi vizitate și separat, dar cred că cine are ocazia să ajungă până acolo e păcat sa nu le vadă pe toate. La oră fixă și în baza unui alt bilet se poate face și o plimbare în turnul cu ceas, aici n-am ajuns , dar am auzit că este de asemenea interesant de observat dacă n-ai rău de înalțime sau de spații înguste.
Despre palat pot spune că dincolo de muzeele găzduite, el în sine este de o frumusețe rar întâlnită în România. Oferă încântare doar parcurgându-i holurile. Îmbină elemente arhitecturale din neogotic, romantic și neobaroc și cucerește orice vizitator. Nici măcar miresele care vor să-și facă pozele de nuntă nu lipsesc de acolo.
Dacă ar fi să caut un element de comparație al recondiționării și al modernității culturale exprimată arhitectural pentru Palatul Culturii, acela ar fi Teatrul Național București . De altfel dintr-un interviu cu Ion Caramitru pe care l-am urmărit acum ceva vreme la Garantat 100% am înțeles că ambele obiective turistice ar fi fost restaurate cam în același timp.
Lângă palat se găsesc un mall, multe restaurante, Casa Dosoftei și un frumos spațiu de agrement unde copiii se rostogolesc în iarba de pe micul deal sau dacă ai noroc poți asculta pe cineva cântând la chitară. E un loc de promenadă, în care îți poți închide telefonul și respira prezentul observând micile detalii. Merită de asemenea vizitate la pas și strada Alexandru Lăpușneanu sau bulevardul Ștefan cel Mare (2).
Restaurant Panoramic(3) este ideal pentru cină. El se află în cadrul Hotelul Unirea, la o înălțime de 55 de m de sol. Oferă cele mai frumoase priveliști mai ales dacă alegi să faci o rezervare la ora apusului. Prețurile sunt mult mai acceptabile decât pe Lipscani și este suficientă o banală rezervare telefonică în avans. Nu trebuie să fugăriți ospătarul ca mine 😊, toate mesele sunt la geam oferind o priveliște la 360 de grade asupra Iașului. Nu vă stresați dacă nu aveți programare, în timpul săptămânii nu mi s-a părut atât de aglomerat încât să fi avut ghinionul careva să nu prindă vreun loc. Vorbim despre un spațiu de relaxare, prielnic pentru o conversație și un vin bun, așa că… just enjoy.
Recomandare ziua 2
Palatul Al. Ioan Cuza (4) situat în comuna Rugionasa este un obiectiv, care cred eu că nu trebuie să lipsească de pe lista de vizitat. Negruzzi spunea că orice călător care ajunge la domeniile Ruginoasa se trezește ca prin farmec în fața unui Castel descris de Walter Scott.
În stil neogotic, palatul ce a aparținut lui Sturdza și apoi domnitorului Cuza se prezintă impecabil. Restaurat el păstrează în proporție de 70% obiectele trecutului și intacte de povești de dragoste petrecute pe treptele lui.
În fața castelului găsim trăsura boierească , o frumoasă curte, iar în interior tot felul de detalii care au ajutat la cotidianul celor care au schimbat istoria țării .
La Hanul Ancuței se poate opri în drumul de la Ruginoasa spre Miclăușeni. Totul acolo este ca în descrierea lui Sadoveanu: “Trebuie să știți dumneavoastră că hanul acela al Ancuței nu era han- era cetate! Avea niște ziduri de ici până colo și niște porți ferecate cum n-am văzut în zilele mele. În cuprinsul lui se puteau oploși oameni, vite și căruțe și nici habar nu aveau dinspre partea hoților.”
Dacă vă întrebați însă de ce nu m-am grăbit să selectez vreun paragraf pentru descrierea bucatelor, este pentru că din păcate raportul calitate- preț nu mi s-a părut unul corect. Mâncarea nu a fost gustoasă, iar hanul l-aș recomanda mai mult gurmanzilor de literatură și nu unor turiști înfometați. Am așteptat undeva la peste o oră să-mi primesc mâncarea așa că am avut mult timp să fac și poze.
Castelul Sturdza de la Miclăușeni (5) este o podoabă arhitecturală care se întrece în detaliile negotice pe care le afișează la exterior, cu multe alte castele din Europa de Vest. Curtea care înconjoară cladirea este o fâșie splendidă de pădure, al cărui cel mai mândru copac este un arbore de ginkgo biloba. Interiorul castelului este din păcate plin de fisuri, rămânând lipsit de prioritate pe lista monumentelor istorice .
(Dacă vă mai rămâne timp, tot prin apropiere se află și Casa Memorială V. Alecsandri de la Mircești )
Recomandare ziua 3
Grădina Botanică (6) din Iași se întinde pe aproximativ 100 de ha și are o amploare vegetală de 6 ori mai mare ca a Cișmigiului. Mai exact, oferă un generos spațiu care să te lase să te rătăcești și regăsești, fără să simți aglomerația cu care poate ne-am obișnuit prin alte parcuri bucureștene. Este organizată în mai multe sectoare și în mod clar este un loc care necesită vizitat de mai multe ori ca să-l poți cuprinde la pas.
Mi-au plăcut Rozarium și Secția de Silvostepa a Moldovei . M-au amuzat copios părinții care își duceau copiii în fața unor plante carnivore și îi păcăleau că vor lua una acasă, dacă nu îi ascultă să mănânce tot.
Vestitul Parc Copou este destul de micuț, în maximum 30 de minute îl străbați într-un pas lejer. Personal l-am parcurs cu ceva emoție gândindu-mă la lungile conversații pe care M. Eminescu le purta cu Veronica sau Ion Creangă pe acele alei. L-aș fi considerat chiar un loc romantic prin încărcătura istorică, dacă pe deasupra n-ar fi zburat un stol de ciori care putea oricând să lase o mărturie.
Teiul lui Eminescu cu o vârstă de 540 de ani este greu de neobservat în centrul parcului, alături de bustul poetului.
La Teatrul Vasile Alecsandri (7) n-am făcute poze însă m-am bucurat de frumoasa piesă “Iarna dragostei noastre”. Teatrul poate fi vizitat și în afara programului artistic, doar trebuie să te duci la ușa angajaților, iar acolo este un număr de telefon la care poți suna si primi un tur.
Este unul dintre cel mai vechi teatre din România și multe nume cu rezonanță istorică sunt legate de povestea lui: Kogălniceanu, Asachi, Negruzzi , Sadoveanu ș.a. Deosebită mi s-a părut cortina pictată de vienezul Lenz. Ea ilustrează o alegorie a vieții cu cele trei vârste și unirea principatelor.
Recomandare ziua 4
Bisericile Sfinții Trei Ierarhi și Sf. Parascheva (8) sunt situate pe străzile principale ale Iașului. Cu siguranță veți trece pe lângă ele încă din ziua 1, însă le-am pus separat pentru că ambele necesită un timp mai mare de vizitare. Lângă biserica Sfinții Trei Ierarhi se află o clădire ce adăpostește un muzeu de artă religioasă. Cunoscut sub numele de Sala Gotică, edificiul prezintă obiecte din patrimoniul istoric bisericesc. Sala este cunoscută ca fiind locul unde Domnitorul Vasile Lupu a pus bazele învățământului românesc din Moldova și ca încăperea unde a funcționat prima tipografie din Moldova.
La Muzeul Memorial “ M. Kogalniceanu (9)” imaginea fostului ministru este păstrată ca a unui om chibzuit. Lumina se aprinde doar când un vizitator îi trece pragul și din păcate probabil sunt puțini. Mi-a plăcut să-l ascult citind declarația de independență privindu-l într-o hologramă și m-a impresionat vesela atent așezată pe masă. E un muzeu care se vizitează rapid și care cred eu că n-ar trebui ratat de iubitorii de istorie.
La o distanță destul de mică de Muzeul Memorial M. Kogălniceanu, găsim și Bojdeuca lui Creangă (10). Scriitorul a locuit aici între anii 1872 și 1889, iar pragul casei a fost trecut după cum bine știm și de M. Eminescu. Clădirea este prima care a fost atestată ca fiind casă memorială pe teritoriul României și are două camere micuțe dispuse de o parte și de alta a antreului. Una dintre încăperi păstrează obiectele scriitorului : o icoana, călimara , manualele școlare , sfeșnice ș.a. Cel mai mult mi-a plăcut logia din spatele casei, mi-a adus sentimentul acela de liniște și statică rurală unde doar praful era ridicat de o pisică neastâmpărată.
Iașul este un oraș unde te întâlnești cu istoria pe fiecare stradă. Oferindu-i timpul necesar el se transformă într-o oază de cultură și bună dispoziție indiferent de anotimp. După ce am vizitat muzee, restaurante, teatrul și chiar și un mic club de stand up m-am întors spre București, ca după o mini vacanță petrecută într-un oraș vest european care a știut să mă cucerească spunându-și povestea.
